CAROL "PIU" CREINICEANU
"MI-A PLĂCUT FOARTE MULT FOTBALUL...A FOST PASIUNEA MEA!"
Considerat unul dintre cei mai importanți jucători pe care i-a dat de-alungul timpului “Valea Jiului”, Carol “Piu” Creiniceanu s-a născut la Lupeni, județul Hunedoara, pe 1 februarie 1939.Deprinde pasiunea pentru balonul rotund de la tatăl său, care a jucat deasemenea extremă stânga la Mineru Lupeni.La 9 ani se hotărăște împreună cu amicii “de maidan” să-și înceapă junioratul la Mineru, după cum rememorează într-un interviu acordat emisiunii Arena de Colecție:
“…Atuncea, pe vremurile acelea, aveai toate străzile pe care se putea juca fotbal… și acolo am început ucenicia…
“…Atuncea, pe vremurile acelea, aveai toate străzile pe care se putea juca fotbal… și acolo am început ucenicia…
Și dintr-o dată mai mulți de pe strada noastră, ne-am hotărât să mergem la Lupeni, la pitici…”
Debutează la 17 ani în Divizia B, într-un amical, ca urmare accidentării unui component al echipei mari de la acea vreme.
“Am debutat în Divizia B în 1956 la un meci amical. Jucasem înainte cu juniorii și nu mai știu cine s-a accidentat. După ce am terminat meciul la juniori, au venit repede la mine să mă îmbrac la loc ca să vin să joc și la seniori.Din momentul acela, în permanență am contat în componența echipei mari…”
La 16 august 1959 debutează în Divizia A, într-un meci contra Steagulului Roșu. Meci disputat la Brașov și încheiat la egalitate, 1-1.“Ne-am dus acolo și știam că avem prea puține șanse pentru a supraviețui și am jucat cu foarte multă detașare…”
În 1961 ajunge la Steaua, ca urmare a unui meci de campionat unde Minerul Lupeni învingea cu 2-1, dar și a dorinței antrenorului militarilor de la acea vreme, Ștefan Onisie.
Am jucat acasă un meci de campionat cu Steaua. Jucau Alecsandrescu, frații Zavoda, Aplozan, Jenei, Voinescu…, echipă bună.
Am câștigat atunci cu 2-1 și de obicei după meciuri se dădea câte-o masă. -Era foarte frumos!Parcă-l văd și acum pe Alecsandrescu: “-Puștiule, pregătește-te că vi la noi!”
Deși nu a dorit trecerea la echipa militară fiind foarte atașat orașul natal dar și iubit de catre concetățeni, în urma presiunilor dar și a dorinței Generalilor Dincă și Buică, ajunge la Steaua.
La Steaua nu am vrut să merg! Eram familist, copil…Mă simțeam foarte bine la Lupeni”
“Și pentru că am insistat să nu semnez, m-au luat și mutat la o unitate militară și m-au ținut într-o infirmerie, vreo două săptămâni”
Când am ajuns eu la Steaua, trei sferturi din Lupeni, s-a făcut stelistă”
Carol Creiniceanu (in dreapta), alaturi de Mircea Petescu, Emerich Jenei, Ion Pârcălab si Emil Petru – Jocurile Olimpice de la Toky- 1964
Debutul la Națională îl are în 1963 într-un meci contra Turciei disputat la Ankara și terminat cu un scor null.
“Dacă ajungeai la Steaua, era foarte simplu să ajungi și la echipa Națională.
Am avut o concurență acerbă dar frumoasă cu Nae Tătaru și la un momendat am început să joc titular și atunci a fost foarte ușor să mă cheme.“
În ziarele românești apare un articol cu litere de-o șchioapă semnat de către Angelo Niculescu, care-l elogieaza pe “PIU” :
“Creiniceanu, extrema noastră stânga, a redus tribunele turcești la tăcere”
Face parte atât din componența lotului de calificări pentru Olimpiada de la Tokyo 1964, cât și din lotul care a făcut deplasarea la acest turneu.
Marele jucător, Carol “PIU” Creiniceanu rememorează acele momente, în cadrul interviului acordat dl. Genu Țuțu:
„Am marcat unul dintre cele mai frumoase goluri ale mele și în minutul 87′ danezii ne-au egalat. Am câștigat în Danemarca cu 3-2, iar în România danezii conduceau cu 3-0, dar am reușit să mai înscriem de două ori și astfel am jucat barajul, la Torino.
Nationala de fotbal a Romaniei, la Jocurile Olimpice din Japonia-1964
Meciul de baraj disputat în Italia este câștigat grație golurilor lui Carol Creiniceanu și Mircea Sasu, urmând ca pentru calificarea la Olimpiadă să se joace în dublă manșă, meci cu Bulgaria.
Am marcat unul dintre cele mai frumoase goluri ale mele și în minutul 87′ danezii ne-au egalat.În prelungiri am scăpat vreo trei jucători cu portarul danez și el (Mircea Sasu) în loc să paseze, a dat un lob peste portat. Un gol foarte frumos a fost, dar riscant.”
În prima manșă, bulgarii s-au deplasat la București, unde Naționala României a câștigat cu scorul de 2-1 grație golurilor înscrise de către captianul Gh. Constantin, iar la retur tricolorii s-au impus cu scorul de 1-0.Un episod mai puțin obișnuit s-a petrecut după prima manșă a barajului cu Bulgaria, când Creiniceanu, Zavodă și Constantin au fost chemați în fața lui Nicolae Ceaușescu, care la acea vreme ocupa loc de conducere în Ministerul Sportului, pentru a-și da cu părerea despre ce forumulă de joc să prezinte România, la returul de la Sofia.Echipa de fotbal a României a plecat la Tokyo unde a ajuns până în sferturile de finală, fiind eliminată de catre formația Ungariei.La jocurile pentru locurile 5-8, reprezentativa noastră a trecut pe rând de Națională Ghanei, cu un scor 4-2 și de cea a Iugoslaviei, administrându-le vecinilor noștri, un sec 3-0.Ca urmare a acestor victorii, Națională României, a ocupat locul 5 la Jocurile Olipmice de la Tokiy, ediția 1964.Pentru echipa de fotbal Steaua Bucuresti, a jucat 10 sezoane și este trecut în top golgheteri all-time al Clubului Sportiv al Armatei , cu 43 de reușite în 156 meciuri.
Din 1971, după ce si-a încheiat cariera de jucător, și-a dedicat în continuare viața pentru “pasiunea sa”, trecând pe rând de la Steaua, la Metalul București, ASA Mizil, Jiul Petroșani.
La începutul anilor 2000, s-a întors la prima iubire a domniei sale, Minerul Lupeni unde s-a ocupat până spre finalul călătoriei terestre, de antrenarea dar si îndrumarea juniorilor și de-opotrivă seniorilor, de la Mineru Lupeni.
Cariera
Steaua Bucuresti
Sezoane la Steaua – X (1961/1962, 1962/1963, 1963/1964, 1964/1965, 1965/1966, 1966/1967, 1967/1968, 1968/1969, 1969/1970, 1970/1971;)
Meciuri in tricoul Stelei – 156
Goluri marcate – 43
Romania
Prima convocare la nationala – Oct. 9, 1963 | Turcia 0-0 România
Meciuri in tricoul echipei Nationale – 14 (1963, 1964, 1965;)
Goluri marcate – 5
Onoruri
Titluri de campion – I ( 1967/1968;)
Cupe ale Romaniei – VI ( 1961/1962, 1965/1966, 1966/1967, 1968/1969, 1969/1970, 1970/1971;)
Goalgheter All-time Steaua Bucuresti – I
Referinte:
Carol Creiniceanu | Wikipedia.org
CSA Steaua Bucuresti 1947-1972 | Editura Militara 1972
Stats Players – Carol Creiniceanu | NFT
Interviu Carol Creiniceanu- “In memoriam Carol Creiniceanu” | ArenaDeColectie
Surse foto: (in ordinea aparitie pe site)
Stadion Minerul Lupeni –KarpatenStadion
Carol Creiniceanu (in dreapta), alaturi de Mircea Petescu, Emerich Jenei, Ion Pârcălab si Emil Petru – Jocurile Olimpice din Japonia 1964 – Colectie Personala Dl. GenuȚuțu
Carol Creiniceanu in tircolui echipei Steaua Bucuresti, la 25ani – Colectie Personala Dl. GenuȚuțu
Nationala de fotbal a Romaniei la Jocurile Olimpice Tokyo 1964 –GettyImages.com
Nationala de fotbal a Romaniei la Jocurile Olimpice Tokyo 1964 –GettyImages.com
Nationala de fotbal a Romaniei la Jocurile Olimpice Tokyo 1964 –GettyImages.com
Carol Creiniceanu in vestiarul echipei Mineru Lupeni – Colectie Personala Dl. GenuȚuțu
Portret Carol Creiniceanu – Colectie Personala Dl. GenuȚuțu
Carol Creiniceanu la Steaua Bucuresti – gsp
Portret Carol Creiniceanu – Colectie Personala Dl. GenuȚuțu
Carol Creiniceanu este primul de la dreapta la stanga, randul de jos, in echipa lui Pisti Covaci, castigatoarea a celei de-a zecea Cupe a Romaniei (Steaua ’69) – FCSteaua.ro
Creiniceanu-jongland-cu-balonul-la-70-de-ani-(2009)
Creiniceanu-jongland-cu-balonul-la-70-de-ani-(2009)
